miercuri, 12 martie 2014

Nightmares

„Aş putea fi închis într-o coajă de nucă şi totuşi să mă socotesc un rege al spaţiului nemărginit, de n-aş avea visele rele.”
Shakespeare - Hamlet (Actul 2, Scena II) 

Eram la nunta lui C.
În firma angajată să organizeze totul era exact ca într-o poştă veche.
C. aştepta la tejghea să primească florile - două ghivece mici, cu câte o crizantemă roşcată.
Eu eram lângă el şi mă gândeam: cum? aşa trebuie să arate buchetul miresei?
D. a apărut lângă mine, coafată, să-mi spună să nu mai ating eu ghiveciul, că aduce ghinion.
Eu m-am bucurat că nu îşi făcuse codiţe - văzusem mai devreme cum o pieptăna V., cu cărare pe mijloc şi cu mâţe ridicate în vârful capului, la fel cum o pieptăna mama când era în şcoala elementară. Pe cărare, se vedeau rădăcinile cărunte ale părului.