joi, 7 mai 2015

Two Family House

De un tragism care poate nu transpare la prima vedere, filmul povestește viața unui visător: Buddy vrea să devină cântăreț. Ratează ocazia vieții, pentru că alege să se însoare. Iar soața sa nu-l sprijină. Dimpotrivă!
Îl cicălește toată ziua. Nu-l încurajează nici când el încearcă diverse afaceri: pizzerie, tavernă, taxi-limuzină etc. Îi cere să se angajeze muncitor într-o fabrică - un om serios, însurat, are nevoie de un venit fix, sigur, de o poziție sobră în societate.

Sătul de gura consoartei, dornic să îl asculte și pe el cineva, să-l ia în serios, se refugiază în prietenia cu Mary - chiariașă în casa (ultra-delabrată) pe care Buddy o cumpără la un moment dat, ca să-și facă un bar (Mary nu are nici ea un destin luminos: la 14 ani se căsătorește cu un tip mult mai în vârstă, amic cu tatăl ei; dar soțul ei e alcoolic, iar Mary clachează, calcă strâmb și ajunge să nască un copil mulatru, ceea ce duce la rejectarea ei de către societate; în momentul ăsta, Buddy intră în viața ei, mai întâi ca prieten, apoi ca iubit de o săptămână și, în final, soț pentru o viață întreagă).

Povestea e depănată, nici mai mult, nici mai puțin, decât de bebelușul mulatru - desigur, ajuns bărbat în toată firea. El e cel care se întoarce în timp, în anul 1956, anul nașterii lui și, în același timp, anul în care Buddy și Mary se împrietenesc, se îndrăgostesc și rămân împreună. Anul în care Buddy pierde tot ce avusese până atunci: consoarta guralivă, gașca de foarte buni prieteni, rude care-l condamnă pentru alegerea făcută.

Buddy e perseverent, luptă să-și împlinească visul. Într-o oarecare măsură, reușește - va cânta toată viața în barul (modest, fără prea multă clientelă) pe care reușește totuși să-l pună pe picioare. Va rămâne cu Mary până la final. Va crește copilul mulatru, care va moșteni barul. Și povestea.
Pe care ne-o spune nouă, într-un film tragic (pe alocuri, tragi-comic, ceea ce dă savuros sare și piper întâmplărilor).